Jean-Michel Jarre - Oxygene 1

Edith Piaf - La Vie En Rose

NEAGU DJUVARA

„S-a stricat ceva în creierul acestui popor.”

Inspiratia...

"L'inspiration, c'est de travailler tous les jours."
Charles Baudelaire

AGORA, va aparea in 2010, pare interesant

Good bye Michael, once again...

Michael Jackson - Ghosts

Chris Spheeris

"For me, playing the music is sharing the music, whatever the venue."

Good bye, Michael...

The King of POP went to play for the love of God...
Rest in Peace, Michael!


"Opreşte trecerea. Ştiu că unde nu e moarte nu e nici iubire, şi totuşi te rog: opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea." L. Blaga

Si daca totusi, la ceremonia de adio, de dinaintea inmormintarii, Michael se scoala din morti pentru a interpreta un ultim show...?
V-ati gindit o clipa ca totul ar putea fi regizat? Oricum viata lui a fost o amestecatura de adevar si minciuna, ce-ar mai conta una...una care sa aduca multe milioane...
sorry, cred ca sint cinica acum...

Nazar Bonjuk

"Nazar Bonjuk" este un ochi de sticlă, aducător de noroc, creat cu scopul de a "acţiona" contra eventualelor blesteme. În Turcia, nici o mamă nu îşi lasă copii neprotejaţi de "Nazar Bonjuk" iar doamnele îl poartă pe post de colier...

Patricia Kaas - Elle voulait jouer cabaret

Patricia Kaas - Sans Toi, Mademoiselle Chante le Blues

Încetul cu încetul, Europa se integrează în România...

În finala concursului de televiziune "Britain's Got Talent", favorita la câştigarea marelui premiu, scoţianca Susan Boyle, a fost învinsă prin votul publicului de un grup de dansatori. Învingătorii îşi vor împărţi marele premiu de 100.000 de lire sterline şi vor dansa în faţa reginei Elisabeta.
Acest deznodamînt îmi aduce aminte de zilele de Paşti cînd Montserrat Caballé, concerta în Bucutreşti iar Goran Bregovici la mare. Concertul de la mare a fost promovat pe toate posturile de tv, doar a fost ideea ministrei şi a fost "onorat" de însuşi "marineru" în timp ce apariţia divei de la Bucureşti abia dacă a fost amintită...

Nu am vrut să o compar pe Susan Boyle cu Monserrat Caballé, departe de mine acest gănd, şi nici să subestimez muzica lui Bregovici, dar între cele două situaţii se vede clar asemănarea... nu a cîştigat cel mai bun...

Totuşi, în mărinimia mea, eu sper ca regina va avea înţelepciunea să o invite şi pe Susan să cînte în faţa sa... Aşa s-ar face dreptate...

Măseaua de minte

În popor, se spune că apariţia măselei de minte la individ înseamnă maturizarea sa în gîndire. Aceasta legendă se datorează, cel mai probabil, faptului că măseaua de minte erupe de obicei la persoane între 13 şi 25 de ani. Şi totuşi...e doar legendă...
Din punct de vedere medical, e un moment dureros şi adesea chinuitor şi nicidecum un prilej de bucurie! Statisticile spun că mugurele acestui dinte lipseşte la aproximativ 20-25 % din populaţie şi că acest fenomen se înscrie în evoluţia filogenetică a rasei umane. Se anticipează ca omul viitorului nu va mai avea molarii de minte.

În concluzie, cei care nu au avut niciodată măsea de minte sînt mai evoluaţi...

Patriotism şi patrioţi

Nu imi place fotbalul şi totuşi...îl admir pe Mircea Lucescu.

Nu pentru calităţile sale de antrenor (pe care a demonstrat că le are), nici pentru atitudinea sportivă şi morală (fair-play-ul) care îl caracterizează, ci pentru patriotismul dumnealui.

Jos pălăria, domnule Lucescu!

Poate doriţi să citiţi...sau să recitiţi...

Alphonse-Daudet-Tartarin-din-Tarascon

Cîmp cu maci...

10 Mai 1966 & 10 Mai 1881

Intrarea lui Carol în Bucureşti la 10 mai 1866. La Băneasa Ion Brătianu i-a înmânat cheia oraşului. Carol a rostit jurământul: "Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile şi integritatea teritorială".

În urma unui plebiscit, Carol de Hohenzollerneste este ales domn constituţional al românilor, sub numele de Carol I. Negocierile cu acesta si cu familia sa le-a purtat Ion Bratianu. Proclamat domnitor al Principatelor Române în ziua de 10 mai 1866, rămâne cu acest titlu până în 26 martie 1881, când este proclamat rege, devenind astfel primul rege al României. La 10 mai 1881 a fost încoronat ca Rege al României.
A fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se transformă, începând cu Regele Ferdinand I, în Casa Regală de România, dinastie care va conduce ţara până la proclamarea Republicii Populare Române în 1947.

Aflati mai multe pe Carol I

Din nou Caragiale...

Ieri s-au dat tezele cu subiect unic pe ţară, la limba română, pentru elevii de gimnaziu. În subiectul cu pricina, ce să fie? ce să fie? păi să fie un citat la prima vedere din schiţa "Triumful talentului" a lui nenea Iancu, desigur. Dar ce citat, dom'le? unul copiat greşit chiar de personajul din schiţă, vă daţi seama, dom'le!
Morala acestei schiţe ar fi că: "Nu contează cît talent ai dacă eşti cine trebuie să fii!"

Iată schiţa care a dat ieri de furcă elevilor iar azi, doamnei ministru. Jos moftangii! Vai nene, ce contemporan esti!


TRIUMFUL TALENTULUI
de Ion Luca Caragiale

Au fost odată-ntr-o şcoală de provincie doi buni camarazi - Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu. Amândoi erau potriviţi la-nvăţătură şi la purtare. Niţa însă se deosibea, şi nu numai de Ghiţă, dar chiar de toţi copiii ceilalţi, prin talentul lui la scris, de care se minuna cu drept cuvânt toată lumea. În anul al patrulea de şcoală primară, Niţă ajunsese să scrie aşa de frumos, încât, adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână; pe câtă vreme, Ghiţă scria nu se poate mai urât; pe lângă că-i era mâna dreaptă şubredă, fiindcă-i degeraseră degetele de mic, n-avea băiatul nici apucătură din ochi la lucru de piguleală. Aşa, isprăvind clasele primare, s-au despărţit cei doi buni camarazi, ca să meargă fiecare după norocul lui. Ghiţă s-a dus la ţară pe lângă tată-său, care era negustor cu dare de mână; iar Niţă, copil sărman, a apucat spre Capitală, ascultând de sfatul dascălului său:
- Fătul meu, tu părinţi n-ai, carte multă nu ţi-e dat să-nveţi, că nu prea eşti deştept, slugă nu te poţi face, că eşti cam leneş... Ţi-a dat şi ţie Dumnezeu un dar: ai icoană la scris; ţie cu condeiul ţi-e dat să te hrăneşti. Du-te la Bucureşti, acolo ai să intri copist în vreo canţilerie şi-ncet-încet, cum te ştiu că n-ai purtări prea rele, cu vremea ai să-naintezi.
Niţă a ajuns în Capitală şi s-a pus să-şi caute de lucru. A făcut cunoştinţă ba cu unul, ba cu altul, recomandându-şi talentul şi căpătând din toate părţile complimente şi dovezi de admiraţiune. Dar afară de acestea, n-a reuşit deocamdată să capete nimic mai mult.
Niţă nu şi-a pierdut speranţa şi bine a făcut; căci iată că-ntr-o seară o cunoştinţă i-a spus:
- Mâne dimineaţă, la ceasurile unsprezece, să te afli la Ministerul de Interne: se ţine concurs pentru trei posturi de copişti; desigur ai să capeţi unul.
Se-nţelege că Niţă n-a lipsit a se înfiinţa la vreme. Concurenţii, în număr de vreo treizeci, au fost introduşi într-o sală mare; aci, în faţa comisiunii, compusă din directorul ministerului ca prezident, subdirectorul ca viceprezident şi trei şefi de biurou ca membri, li s-a dictat de către unul dintre aceştia cu glas tare timp de cinci-şase minute. Apoi d. preşedinte a zis:
- Destul! acum fiecare să-şi iscălească proba.
Deşi dictarea mersese cam prea iute, Niţă s-a uitat lung pe foaia lui, înainte de a o iscăli, a zâmbit mulţumit de sine, apoi, a iscălit şi a înmânat-o cu mult respect unui domn membru, care a strâns toate probele. Peste două zile, s-a dat rezultatul concursului... Numele Niţă Ghiţescu nu figura între cele trei numiri.
- Şi ce frumos scrisesem, domnule! a zis Niţă, mâhnit, cunoştinţii sale.
- Un tânăr nu trebuie să despere de la întâia încercare, i-a răspuns cunoştinţa; mai sunt încă şapte ministere; or să se mai ivească locuri. În adevăr, peste câteva luni, se ivesc două locuri la alt minister. Niţă nu lipseşte a se înfiinţa. Şi iar mulţime de concurenţi, iar comisiune, iar dictare, iar formalităţile obicinuite, şi a doua zi iar nu se află între cele două numiri numele Niţă Ghiţescu.
- Şi ce frumos scrisesem, domnule! zise Niţa cunoştinţii lui.
- Răbdare, tânărule! n-a intrat vremea-n sac; o să-ţi vie şi rândul dumitale; mai sunt şase ministere; or să se mai ivească locuri.
A trecut câtva timp, şi iată că s-au ivit câteva locuri la al treilea minister. Acelaşi rezultat pentru d. Niţă Ghiţescu. Fireşte însă că, oricât i-ar fi crescut mâhnirea, Niţă n-avea de ce să despere: mai erau încă cinci ministere; trebuia să se mai ivească locuri. Şi s-au ivit, pe rând, locuri încă la patru ministere, şi s-au ţinut concursuri, şi d. Niţă Ghiţescu a luat parte la fiecare concurs, şi, după fiece rezultat de concurs, concurentul nostru a zis, din ce în ce mai mâhnit:
- Şi ce frumos scrisesem, domnule!
Şi cunoştinţa lui i-a răspuns:
- Nu despera, tânărule! a mai rămas încă un minister, tocmai acela unde se cere cu dinadinsul caligrafie pentru acte şi documente; trebuie să se ivească acolo vreun loc.
Parcă a prorocit cunoştinţa lui Niţă: n-a trecut o săptămână, şi iată că s-a publicat concurs pentru un post de perfect caligraf la acel ultim minister. S-a pus d. Niţă pe brânci, în aşteptarea concursului, să-şi facă mâna, exercitându-se în fiecare zi, pe hârtie velină, la fel de fel de scriituri - engleze, italice, gotice, batarde, ronde, majuscule, minuscule, ş.cl., în fel de fel de mărimi, de la doi centimetri până la un milimetru, şi cu şi fără transparent. Era acuma gata... Dar, în ajunul concursului, se-ntâmplă, cum se-ntâmplă în orice poveste, să se-ntâlnească - cu cine? cu o veche a lui cunoştinţă, cu bunul său camarad de odinioară, cu Ghiţă Niţescu, băiatul cu degetele degerate.
- Ghiţă!
- Niţă!
Şi din vorbă-n vorbă, află Niţă că tata lui Ghiţă, după ce a scăpătat, a murit, că Ghiţă a venit la Bucureşti cu o scrisoare de recomandaţie către ministrul la ministerul căruia se ţine mâne concursul, că ministrul l-a primit foarte bine şi i-a spus că a doua zi, la ceasul fix, să se prezente la minister, să ia parte negreşit la concurs.
- Tu? la concursul de mâne? a zis pufnind de râs Niţă.
- Da, eu...
- La concursul de mâne?
- Ei! da... la concursul de mâne.
- Da tu ştii pentru ce loc e concurs, Ghiţă?
- Nu...
- Pentru un loc de perfect caligraf, amice Ghiţică!
- Apoi, dacă mi-a ordonat ministrul să merg... se poate?
- Apoi, mă prezent şi eu, Ghiţă.
- Bine, prezentă-te şi tu.
- Cu mine! la caligrafie, Ghiţică?
- Cu tine la caligrafie... Eu ştiu ce mi-a ordonat ministrul.
- Bine!
Cu aşa ton a pronunţat Niţă acest bine! încât Ghiţă, după câteva momente de gândire tăcută, i-a zis:
- Niţă... eu am venit în Bucureşti cu ceva părăluţe... tu zici că eşti tinichea de tot... Eu... dacă vrei tu...
- Ce să vreau?
- Eu ţi-aş da ţie trei-patru poli... să...
- Să ce?
- Să mă laşi, să nu vii la concurs...
- Eu!?
- Eu tot am recomandaţie...
- Să pofteşti la concurs cu recomandaţia dumitale!
Dar iată că în acest moment se apropie cineva de cei doi prieteni - este cunoştinţa lui Niţă.
- Domnule Ghiţescu, aş avea să-ţi spun ceva...
Niţă lasă pe Ghiţă la o parte.
- Domnule Ghiţescu, bucură-te; ai scăpat de concursuri prin ministere; ţi-am găsit un loc la o litografie, un loc plătit mult mai bine ca unul de copist, şi în care poţi să-ţi faci un mai frumos viitor. Primeşti?
- Primesc... Dar un moment...
Şi Niţă, după ce a gândit o clipă foarte adânc, face la dreapta-mprejur şi se-ntoarce lângă Ghiţă.
- Ghiţă, tu vrei să-mi dai trei-patru poli, să nu mă prezint la concurs... Eu am o combinaţie mai bună şi pentru tine şi pentru mine...
- Care?
- Din contra, să ne prezintăm amândoi la concurs; tu ai recomandaţie, eu caligrafie: să iscălesc eu cu numele tău proba mea, şi tu să iscăleşti proba ta cu numele meu...
- Ei! dacă ai vrea...
- Vreau.
- Pe onoarea ta?
- Pe onoarea mea!... Să-mi dai cinci poli.
- Îţi dau.
Şi Ghiţă se şi execută. Niţă ia hârtia de o sută, o pune-n buzunar, şi cei doi camarazi se despart, amândoi foarte mulţumiţi, dându-şi întâlnire pe a doua zi la minister, fix la unsprezece. A doua zi, printr-o întâmplare neexplicabilă, nu s-au prezintat la concursul de perfect caligraf decât doi candidaţi: fireşte erau vechii camarazi. Niţă s-a purtat foarte galant; pe câtă vreme mâna degerată a camaradului său tremura de emoţie pe hârtia ministerială, Niţă, cu toată siguranţa, făcea pe coala lui adevărate tours de force. Au isprăvit şi şi-au iscălit probele, după învoiala din ajun, fiecare cu numele celuilalt. Ieşind de la concurs, în sala de aşteptare, Ghiţă a mulţumit cu efuziune camaradului său, iar acesta i-a zis:
- Numai doi am fost: recomandaţie ai, caligrafie am, slavă Domnului! să fie cât de ai dracului, pe cine o să numească?
N-apucă să termine vorba Niţă, şi uşa se deschise.
- Rezultatul concursului! strigă solemn prezidentul comisiei. S-au prezintat doi concurenţi: dd. Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu. A reuşit domnul...
- Domnul?... întrebară într-un glas cei doi concurenţi.
- Domnul Niţă Ghiţescu!
- Daţi-mi voie, domnule director, zise Niţă atins, pe când Ghiţă nu ştia ce să crează; trebuie să fie o greşală! poate că n-aţi văzut bine probele!
- Cum! întrebă aspru directorul, prezidentul comisiei.
- Slava domnului! adăogă Niţă... ne cunoaştem ce putem... Trebuie să fie, nu Niţă Ghiţescu, ci Ghiţă Niţescu.
- Domnule! nu-ţi permit să fii rău crescut!... mă-nţelegi? Am zis bine: a reuşit d. Niţă Ghiţescu!
Dar d. Niţă Ghiţescu nu s-a lăsat biruit de asprimea d-lui prezident al comisiei; foarte obraznic, a strigat şi mai tare:
- Nu se poate, domnule director! v-aţi înşelat! uitaţi-vă la probe!
Tonul cu care a zis "uitaţi-vă la probe!" a făcut un efect straniu asupra superiorului: i-a impus, parcă; acest domn a răspuns:
- În fine, errare humanum est... să vedem...
Şi zicând acestea, a scos din buzunar un plic, pe care camaradul lui Niţă-l cunoştea bine, şi din plic a tras o scrisorică; s-a uitat pe ea cu băgare de seamă şi, cu tonul mult mai blând, zâmbind:
- Ştii că ai dreptate dumneata?... Aşa e!... Vezi?... confundasem. În adevăr, a reuşit d. Ghiţă Niţescu.
- Aşa da! a răspuns plin de satisfacţie d. Niţă Ghiţescu.
Şi d. director, grav, se retrase-nchizând uşa.

1900

Profunzimea minţii femeilor

Am primit-o pe mail, nu ştiu cine e autorul, mi-a plăcut, aşa că o postez!

Barele de la perdele
O femeie recent anunţată de soţ că vor divorţa îşi petrecu prima zi împachetându-şi lucrurile în cutii şi
valize. A doua zi a venit un camion şi a încărcat totul, inclusiv mobila.
A treia zi s-a aşezat pe jos, în sufrageria goală, a pus muzica în surdină, a aşezat două lumânări, două kile de creveti, o farfurie de icre şi o sticlă de vin alb pus la gheaţă. Când a terminat de mâncat, a demontat toate barele de la perdelele din fiecare cameră, le-a scos capacele laterale, a îndesat înăuntru icrele şi creveţii care îi rămăseseră, a pus capacele la loc şi a aşezat din nou barele la geamuri.
Când s-a întors, fostul soţ s-a mutat cu amanta şi cu noua lui mobilă. În primele zile totul fu perfect. Însă în curând, încet, încet, casa a început sa pută. Au încercat de toate: au făcut curăţenie, au aerisit…au verificat gurile de ventilaţie pentru eventualitatea că s-ar putea găsi şoareci morţi înăuntru, au spălat covoarele…
În fiecare colţişor de casă au pus deodorante electrice, au golit zeci de butelii de spray… Au cheltuit o grămadă de bani să schimbe covoarele… În zadar. Nimic nu funcţiona. Nimeni nu le mai venea în vizită, angajaţii refuzau să lucreze şi până şi fata care făcea curăţenie în casă i-a abandonat. Disperaţi, fostul soţ şi amanta au hotărât să se mute. După o lună încă nu găsiseră pe nimeni dispus să cumpere casa. Cei de la agenţiile imobiliare nici nu mai răspundeau la telefon. În final au cumpărat o casă nouă.
Într-o zi, fosta soţie îl sună ca să stabilească detaliile divorţului şi în treacăt îl întreabă cum o mai duce. El răspunde că vinde casa, fără însă să-idea vreo explicaţie. Ea îl ascultă calmă, apoi îi zice că o să vorbească cu avocatul, să vadă cum ar putea face să cumpere ea casa. Bănuind că ea n-are nici o idee de adevăratul motiv pentru care o vinde, îi propune a zecea parte din preţul real al locuinţei, ca să scape cât mai repede. Femeia acceptă şi în câteva ore avocatul îi aduce actele la semnat.
O săptămână mai târziu, bărbatul şi amanta se opriră la poarta casei, observând surâzători cum muncitorii împachetau lucrurile şi le urcau în camion. Totul…. inclusiv barele de la perdele…

1 Mai muncitoresc

Duminica Tomii

Toata lumea stie povestea cu Toma necredinciosul.
Pe scurt: Toma era si el ucenic al lui Isus si a fugit (ca si altii) atunci cind Iuda l-a vandut pe Isus. Cind Isus a inviat, nefiind de fata, Toma nu a crezut pina cind Isus nu i s-a aratat si i-a aratat semnele rastignirii si ale invierii. Asta s-a petrecut in prima duminica dupa inviere si uite asa, aceasta prima duminca se numeste Duminica Tomii. (Pastele mortilor sau Pastele mic)

Dar, Ion Luca caragiale, in 1909, a scris o schita cu titlul "Duminica Tomii"


DUMINICA TOMII

M-am dus să fac o vizită confratelui şi amicului meu Tomiţa de ziua lui. L-am găsit într-o stare foarte proastă, plimbîndu-se de colo pînă colo ca o hienă în cuşca ei, şi văitîndu-se de durere, toată noaptea nu putuse închide ochii din pricina unei măsele.

L-am povăţuit să meargă la un dentist.

— Nu pot, mon cher.

— De ce nu poţi ? ţi-e frică ?… Cu metodele de astăzi, nu simţi nici cît o pişcătură de purece.

— Nu de frică ; nu pot, că am de lucru ; trebuie să dau pînă-n două ceasuri cronica mea la gazetă. La trei, vine băiatul de la tipografie să mă execute… Şi cu durerea asta sunt incapabil să scriu un rînd măcar. De o sută de ori de aseară m-am aşezat pe scaun, am pus mîna pe condei ; dar nu e chip să m-astîmpăr… o clipă nu-mi dă pace…

Şi iar începe bietul om să se vaite şi să se plimbe ca o hienă. La un moment, se opreşte răcnind :

— E de nesuferit !… mă-mpuşc !

— Omule — zic eu — du-te la dentist !

— Ei ! dar cronica mea cine o scrie ?

— Ştii ce ? zic ; tu du-te fără frică, să-ţi scoţi măseaua ; eu rămîn aci ; pînă te-ntorci, îţi scriu eu o cronică… Ai vreun subiect anume, or pot scrie despre ce mi-o da pîn gînd ?

— Ba, chip, aveam un subiect…

— Despre ce ?

— Despre credinţă şi ştiinţă… cum adică ştiinţa distruge credinţa şi nu o poate înlocui. Ştii, à propos de sărbători…

— Ceva nou de tot… Am înţeles, zic ; du-te şi n-ai grije ; aibi curaj !… cu metodele moderne…

Şi pe cînd Tomiţa pleacă aiurit de durere, mă şi aşez liniştit la masă şi, pe nerăsuflate, torn următoarele :

CRONICĂ

Sună clopotele… E primăvară… Sună clopotele.

Duminica Tomii… Cu această duminică se-ncheie săptămîna luminată şi prima serie a celor mai mari sărbători creştine. Ce sublimă, ce providenţială ordonare în mersul divinei tragedii a fiului !

Umilirea, suferinţa, patimile tatălui întrupat în fiul ; pe urmă, supliciul infamant între doi tîlhari şi moartea ; apoi, triumful asupra morţii, învierea… În fine spulberarea ultimei umbre de îndoială a nenorocitului, care nu poate crede minunea pînă nu pipăie.

« Iară Toma, unul din cei doisprezece, carele se chema geamăn, nu era cu dînşii cînd a venit Isus.

Deci, zicea lui ceilalţi ucenici : „Am văzut pe Domnul” ; iar el a zis lor : „De nu voi vedea în mînile lui semnul cuielor, şi de nu voi pune mîna mea în coasta lui, nu voi crede”.

Şi după opt zile, iar erau înlăuntru ucenicii lui, şi Toma cu ei. Venit-a Isus, fiind uşile încuiate, şi a stat în mijloc şi a zis : „Pace vouă !”

După aceea a zis Tomii : „Adu-ţi degetul tău încoace şi vezi mînile mele ; şi adu mîna ta şi o pune în coasta mea, şi nu fi necredincios, ci crede”.

Răspuns-a Toma şi a zis : „Domnul meu şi Dumnezeul meu !”

Zis-a Isus lui : „Dacă mă văzuşi, Tomo, crezuşi ; fericiţi cari nu au văzut şi au crezut…” »

Da, fericiţi ; şi aşa fericit eram eu în copilărie ! şi aşa era toată lumea împrejurul meu !

Cu adîncă pietate mi-aduc aminte de bisericuţa albă din mahalaua noastră ! Ce limpede suna toaca de fier subt atingerea ciocanelor măiestre ale dascălului Haralambie ! ce vuiet armonic făceau cele două clopote, pe care le trăgeam de fringhii, noi, copiii, pe cînd, de jos, de la toaca de fier, fără să se-ntrerupă, el ne striga : « Mai încet, mă ! că mi le dogiţi ! » şi ne-njura de feştila moaşe-ni, după ce ne luase la fiecare cîte doi gologani de trei parale şi ouă roşii, ca să ne lase sus în clopotniţă…

Dar venerabilul nostru preot, cuvioşia-sa părintele Marinache ! Îl am aci încă, dinaintea ochilor. Ce înfăţişare frumoasă ! Barba lui străluceşte mîndră ca un fuior de borangic alb pe patrahirul roşu. Şi ce glas ! îl auz încă : « Veniţi de luaţi lumina ! » Şi cînd năvăleau mahalagioaicele credincioase să ia, care mai de care, lumina, cu ce ton demn de autoritate le striga : « Ho ! că nu sunteţi la cocină ! »

Pe urmă, evlavia aceea adîncă şi caldă, de care erau pătrunse sufletele tutulor enoriaşilor noştri, de la cel mai bătrîn fără un dinte-n gură, pînă la cel mai tînăr încă fără dinţi !...

Ce frumos erau împodobite sfeşnicele, de la cele de aur pînă la cele de pacfon, cu zambile în feluri de feţe... şi un miros !... Ţiu minte cum un nepoţel al mamei Zamfirei, văduva lui Papaiani, arnăut domnesc la pensie, a greşit odată, şi, în locul sfeşnicelor umile ale bunică-si, a luat sîmbătă, de la epitaf, nişte sfeşnice mari de argint masiv ale lui jupîn Sfetcu lumînărarul, ctitorul bisericii. Cînd a băgat de seamă această confuziune, dascălul Haralambie i-a tras băieţelului o feştilă şi două palme ; după care, băieţelul a explicat dascălului cauza confuziumi : la amîndouă perechile de sfeşnice, zambilele erau pembé... Chiar un om în vîrstă putea greşi ; darmite un copil nevinovat !

Dar apoi, cozonacii şi plăcinta de drob, şi căpăţînile de miel la tavă pe orez, cu iaurt cu caimac, după opt săptămîni de fasole sleită şi de varză acră !

Şi părintele Marinache cu dascălul Haralambie cărînd în curtea bisericii toată ziua, în nişte basmale mari cadrilate, recolta de ouă roşii şi de pască !

Sărmanul nostru bun protector, dascălul Haralambie ! i s-a stins şi lui feştila chiar într-o săptămînă luminată din cauza unei excesiv de bogate recolte de ouă răscoapte ! El trebuie să fie acuma, acolo, sus, alături cu drepţii, şi, desigur, cînd micii cheruvimi fac prea multe nebunii... « feştila ! »

Şi, pe deasupra tutulor acestor duioase amintiri, primăverile acelea dulci, pline de speranţe-n viitor, cînd, precum zice aşa de frumos poetul, « natura, ca o mireasă răpită, care a dormit, vrăjită în lanţurile de gheaţă ale unui crud uriaş răpitor, se deşteaptă fericită, graţioasă, mîndră, la mîngîierile dulci, duioase, molcome ale tînărului şi fierbintelui său mire, care o caută de mult, şi care vine de departe să dezlege vraja de gheaţă cu farmecul unei sărutări de foc... el, tînărul şi zburdalnicul copil al lui Paşte-împărat ; el, minunatul făt-frumos April, cu părul auriu, care o ia în braţe pe adormita fecioară, o alintă, o leagănă, o mîngîie şi, cu mii şi mii de sărutări, una mai înflăcărată decît alta, o recheamă la o nouă şi strălucitoare viaţă ! »

Şi-ntr-un rînd, cînd am ieşit de la-nviere dimineaţa, un vînt şi o ploaie !... n-a fost chip să ne-ntoarcem cu lumînărelele aprinse acasă ; ne-a făcut leoarcă pe toţi ; încă dascălul Haralambie — asta era înainte de recolta prodigioasă — zice : « Maica ta Cristache ! ce vreme !… feştila ! » ba, pare-mi-se c-am auzit şi « anafura ! ». Da nu pot să jur, că e foarte mult de atunci.

Unde sunteţi, voi, sfinte vremuri ale copilăriei, cînd credeam ? cînd totul mă făcea să cred ?

« Cred tocmai că e absurd ! » aşa a zis ilustrul fiu al sfintei Monica, el însuşi sfînt, stîlp neclintit al bisericii, sfîntul Augustin… Asta va să zică a crede ; … nu ca Toma geamănul, numai după ce pipăi şi pui degetul.

Da, credeam… şi eram fericit.

Astăzi ? O! astăzi…

Aţi venit voi, oameni noi, cu ştiinţa, să smulgeţi din rădăcini acea plantă divină, ce-şi trăgea seva din fundul inimii noastre ! Şi nu v-aţi mulţumit cu atîta ! peste rană, în adîncul inimilor, de teamă să nu mai fi rămas acolo un germene cît de infim, din care să poată rencolţi, aţi turnat leşia caustică, otrăvitoare, distrugătoare, otrava scepticismului, pesimismului, ateismului !…

Onoare vouă, distrugători ai fericirii umane !

Dors-tu content, Voltaire…? * întreb şi eu, împreună cu gingaşul, duiosul poet de zahar al Namunei * , el care a dat cel dîntîi strigătul de durere cînd a simţit că se smulge cu atîta cruzime rădăcinile credinţei din sufletele oamenilor. Şi cu multă dreptate zice nemuritorul academician francez Ernest Legouvé, în nepieritoarele sale Soixante ans de souvenirs* :

« Victor Hugo şi Lamartine sunt, în cîmpul poeziei, glasul epocei lor ; Alfred de Musset i-a fost ţipătul ! »

Da ! da ! în noianul de necredinţă în care ne afundăm, cînd mi-aţi luat credinţa mîngîietoare fără să-mi daţi nimic alt în schimb decît scepticismul deprimant, îndoiala distrugătoare, ţipă şi sufletul meu ca al lumii întregi, împreună cu poetul… împreună cu poetul… ţipă…


Aci, sunt întrerupt : iată confratele Tomiţa ; se-ntoarce radios de la dentist… cu o măsea în mînă.

— Triumf ! trăiască ştiinţa modernă !

Încordat asupra lucrului meu, ţip :

— Nu mă-ntrerupe, Tomiţo !

Şi urmez a scrie mai departe încheierea :

« …Mi-aţi luat cu ştiinţa voastră măseaua !… ce mi-aţi dat în schimb ?… redaţi-mi măseaua !… îmi trebuie !… »

Pun puncturile şi linie de sfîrşit şi, după ce Tomiţa, vesel, m-asigură că n-a simţit nici ca o pişcătură de purice, îi citesc cronica. Confratele meu îmi mulţumeşte încîntat ; decît — pretinde să facem numai o foarte mică modificare la încheiere : în locul măselei, să punem credinţa.

Convin bucuros, şi cronica noastră e trimisă la tipografie.

Universul, 1909, 6 apr.

Hristos a înviat!

Băşescu vs. Voronin sau doi disperaţi?

A tăcut cît a tăcut, probabil a cugetat şi apoi a declarat că vrea să urgenteze redobîndirea cetăţeniei române de către basarabeni. Oare vrea urgentarea ca să se asigure de voturile lor la alegerile prezidenţiale sau e un mare patriot român?
Voronin e disperat şi el, dacă le dă Băsescu cetăţenia română o să fugă toţi în Europa şi o să rămînă Republica goală...Hhhmmmm, oricum o dai nu iese bine, nici pe dreapta, nici pe stînga...Prutului...
Curat murdar!nene...

Basarabia, pămînt românesc?

Cît de tare simţim româneşte? Simţim destul de tare încît să vedem ce se întîmplă dincolo de Prut? Parcă da şi parcă nu. Ambasadorul României de la Chişinău a fost expulzat iar ministerul de externe a trimis pe altcineva. Nici o reacţie politică la nivel înalt. Oare de ce?

Să ne amintim...

Formarea "României Mari" a început în 1913 prin alipirea Cadrilaterului la regatul României, ca urmare a înfrîngerii suferită de Bulgaria în al doilea război balcanic. Desăvîrşirea "României Întregite" s-a făcut prin Marea Unire din 1918, odată cu încheierea primului război mondial, prin unirea Transilvaniei, a Bucovinei şi a Basarabiei la Regatul României şi mai apoi a Banatului, Crişanei şi Maramureşului. Unirea a fost recunoscută în 1920 prin Tratatul de la Trianon şi prin Tratatul de la Versailles.
România Mare a rezistat până în 1940, cînd Uniunea Sovietică a anexat Basarabia şi Bucovina de Nord prin celebrul "Pact Ribbentropp-Molotov", Ungaria a luat jumatătea nordică a Transilvaniei prin al doilea dictat de la Viena, iar Bulgaria şi-a luat înapoi Cadrilaterul prin Tratatul de la Craiova. Pierderea acestor teritorii a dus la abdicarea regelui Carol al II-lea.

În sfîrşit, primăvara...

Lecţie de viaţă

Am primit-o pe email, nu ştiu cine a scris-o dar mi-a plăcut mult, aşa că am postat-o!

"In timp ce se afla in fata copiilor din clasa a 5-a, Doamna Thompson, in prima zi de scoala, le-a spus un neadevar. Ca majoritatea profesorilor, le-a spus elevilor sai ca ii iubeste pe toti la fel de mult.
Totusi, acest lucru nu era posibil, deoarece in primul rand, cufundat in banca sa, era baietelul numit Teddy Stallard.
Doamna Thompson il urmarise pe Teddy in anul precedent si observase ca acesta nu se juca cu ceilalti copii, hainele sale erau neingrijite si era murdar mai tot timpul.
Si Teddy putea fi nesuferit. Se ajunsese pana acolo incat Doamnei Thompson ii facea placere sa scrie pe lucrarile acestuia, cu un creion gros si rosu, un X mare si ingrosat si sa ii dea nota 4.
La scoala la care preda doamna Thompson, trebuia sa revizuiasca toate caracterizarile elevilor, iar pe Teddy il lasase intentionat la urma. Totusi, cand a deschis dosarul acestuia, a ramas surprinsa sa vada ca profesoara din primul an scrisese "Teddy e un copil istet, isi face temele cu grija, este manierat si este o placere sa fii in prajma lui".
Profesoara din clasa a 2-a scrisese "Teddy este un elev excelent, apreciat de colegii sai, dar este tulburat de faptul ca mama sa sufera de o boala incurabila, iar viata de acasa trebuie sa fie foarte grea"
Profesoara din clasa a 3-a scrisese "Moartea mamei sale il afectase foarte mult. Se straduieste foarte mult, dar pe tatal sau nu il prea intereseaza, iar climatul de acasa il va afecta in curand, daca nu se va schimba ceva"
Profesoara dintr-a 4-a a scris "Teddy este retras si nu mai este interesat de scoala. Nu are multi prieteni si uneori adoarme in timpul orei"
De-acum, doamna Thompson intelesese problema si i-a fost rusine de ce facuse. S-a simtit si mai prost cand elevii ei i-au adus cadouri de Craciun, legate cu panglici frumoase si impachetate in hartie stralucitoare. Mai putin Teddy.
Cadoul acestuia era impachetat cu hartie obisnuita de culoare maro. Doamnei Thompson i-a fost greu sa il deschida in fata celorlalti. Unii dintre elevi au inceput sa rada cand a descoperit o bratara careia ii lipseau unele pietre si o sticluta de parfum pe trei sferturi goala. Ea i-a certat cand a observat ca bratara era draguta si parfumul mirosea frumos. Teddy Stallard a ramas dupa ore in acea zi doar pentru a-i spune "Doamna Thompson, astazi mirosi exact ca si mama".
Dupa ce copiii au plecat, a plans timp de aproape o ora. In acea zi, a incetat sa mai predea citirea, scrierea si aritmetica si a inceput sa ii invete pe elevi.
Doamna Thompson i-a acordat o atentie deosebita lui Teddy. Pe masura ce lucra cu el, mintea sa a inceput sa isi revina. Cu cat il incuraja mai des, cu atat acesta reactiona mai bine. Pana la sfarsitul anului, Teddy ajunsese cel mai istet elev din casa, si, in ciuda promisiunii ca ii va iubi pe toti la fel, Teddy a devenit alintatul sau.
Un an mai tarziu, a gasit o scrisoare de la Teddy in care ii spunea ca e cea mai buna profesoara pe care o avusese vreodata.
Au mai trecut inca sase ani pana a mai primit un semn de la Teddy. Apoi el i-a scris ca terminase liceul al treilea in clasa, si ca ea ramasese cea mai buna profesoara pe care o avuse.
Patru ani mai tarziu, a mai primit o scrisoare care spunea ca va termina in curand si facultatea cu cele mai bune rezultate. Inca o data o asigura pe doamna Thompson ca fusese cea mai buna profesoara.
Apoi au mai trecut inca patru ani si a mai venit o scrisoare, cu acelasi mesaj, dar numele expeditorului era schimbat: Dr. Theodore Stallard.
Apoi o noua scrisoare in care o anunta ca se va casatori.
Ii spunea ca tatal sau a murit cu cativa ani in urma si o intreba daca ar vrea sa participe la nunta si sa stea in locul in care sta de obicei mama mirelui. Bineinteles ca a acceptat. Si a purtat bratara careia ii lipseau unele pietre si a folosit acelasi parfum pe care il primise demult de la Teddy.
S-au imbratisat, iar Teddy i-a soptit la ureche "Multumesc pentru ca ai crezut in mine. Multumesc pentru ca m-ai facut sa ma simt important si mi-ai aratat ca pot insemna ceva."
Doamna Thompson i-a soptit cu lacrimi in ochi "Teddy, ai inteles gresit. Tu esti cel care m-a invatat ca pot schimba ceva. Nu am stiut cum sa predau elevilor pana te-am intalnit pe tine."

” MORALA:”

Nu poti niciodata sa stii cum poti influenta viata altora prin ceea ce faci sau prin ceea ce nu faci. Tine seama de acest lucru in aventura ta prin viata si incearca sa schimbi ceva in viata celorlalti (si ar fi ideal daca ar fi in bine).

” Si nu uita!”

Nimeni nu are dreptul sa priveasca o alta persoana de sus, decat in momentul in care se apleaca si ii intinde o mana pentru a-l ajuta sa se ridice!"

Înmatriculată în Emiratele Arabe Unite

Călătorii virtuale plăcute!!!

http://alovelyworld.com/index2.html

Beţi limonadă!

Beţi limonadă!
Iata reteta pe care o fac de 20 de ani pe timp de iarnă, reţetă cu care nu am dat greş niciodată. E bună la gust şi sigur vă fereşte de răceli.
Cantităţile necesare, aproximativ, sînt: 1,3-1,5kg de lămâi la 1kg de zahar şi un litru de apă.
Se pune la foc mic zahărul cu apa.
Lămâile se spală bine (e bine să se folosească un burete nou).
Pîna cînd zaharul şi apa încep să fiarbă şi să se lege siropul, se rad lămâile pe răzatoarea fină iar coaja astfel obţinută se adaugă în siropul pus la foc.
Se fierbe cam 10 minute zahărul cu apa şi încă vreo 5 minute după ce s-a adaugat coaja de lămâie, apoi se lasă să se răcească.
Între timp se storc lămâile şi se strecoară sucul rezultat prin stoarcere.
Cînd s-a răcit, se strecoară şi siropul de coji şi se amesctecă cu sucul. Se agită bine pentru omogenizare şi se toarnă în sticle. Se păstrează la rece. Se bea cu apa minerală sau cu apă de puţ adînc sau cu orice alta apă potabilă. Se poate pune în ceai.

Baba Dochia

SÎnt multe legende legate de baba asta dar cea mai simplă mi se pare aceea că Dochia ar fi timpul, timpul nemilos, timpul care nu iartă. Se zice că Martie ar fi furat de la Februarie cîteva zile şi acesta se răzbună cu vremea capricioasă.
Se zice că femeile dacă îşi aleg dinainte o zi între 1-9 martie, atunci pot afla cum le va merge în anul respectiv, în funcţie de cum e vremea în ziua respectivă. Unii spun că ar fi valabil şi pentru bărbaţi. Rămîne de văzut...
Se mai zice că adevărata primăvară începe pe 9 martie...cînd baba îşi pierde puterile de răzbunare...

1 Martie

Astăzi am simţit că vine primavara. Soarele a început să încălzească iar florile miroseau plăcut...

Vino, vino, primăvară!

The Illusionist

Un film excepţional, cum n-am mai văzut demult, parcă m-am întors în copilărie.
Acţiunea se petrece la începutul secolului al XIX-lea, în capitala imperiului austriac...dar mai bine să-l vedeţi...


The Illusionist, alias Edward Norton, il are ca regizor pe Neil Burger iar scenariu e semnat de Neil Burger şi Steven Millhauser.
Va doresc vizionare placută!

DISTINTO

De fapt, ar fi trebuit să folosească pluralul în numele trupei, adică să se cheme "Distinti" sau "Distintos" sau pur şi simplu "Distinşii" (pardon, asta suna prea româneşte!).
Muzica lor e un fel de opera-pop sau pop- opera şi e bine totuşi că încep să se facă cunoscuţi. Sînt tineri poate mai deşteaptă şi pe alţi tineri care acum sînt raperi, punkisti sau hip hopisti sau şi mai rău, manelişti etc....



La început am crezut ca sînt originali dar apoi am vayut ca existî şi alţii care fac acelaşi lucru şi poate chiar mai bine...Ia uită-te mai jos...
Oricum, e bine ca exista, bine pentru muzica din România...

Erata

De fapt azi ar fi fost ziua lui, nu stiu cum am putut sa fac asa o greseala. ROSA, ROSA...

Ziua conducatorului iubit...

Azi ar fi fost ziua lui, va amintiti...

Barack Hussein Obama şi Joe Biden

vor putea să repare ceea ce au stricat Bush şi republicanii lui?
"I'm asking you to believe. Not just in my ability to bring about real change in Washington... I'm asking you to believe in yours."

Trandafirul e pentru Bush...

Timpul de la Casa Albă

Schimbul de la Casa Albă

Mîine se face schimbul Bush - Obama, George - Barack sau alb cu negru, mă rog, cu metis.
E o zi istorică, o să fim cu toţii cu ochii pe televiyor, să vedem ceremonia. Toată lumea va fi cu ochii pe Casa Albă, care ar trebui să se numească, cel puţin pentru următorii 4 ani, Casa Albama...

Stiati de legea asta?

Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21.11.2008.


Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileste obligatia furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice de a retine anumite date generate sau prelucrate in cadrul activitatii lor de furnizare a serviciilor de comunicatii electronice, pentru punerea acestora la dispozitia autoritatilor competente in scopul utilizarii in cadrul activitatilor de cercetare, de descoperire si de urmarire a infractiunilor grave.
(2) Prezenta lege se aplica datelor de trafic si de localizare a persoanelor fizice si juridice, precum si datelor conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului inregistrat.
(3) Prezenta lege nu se aplica in ceea ce priveste continutul comunicarii sau informatiile consultate in timpul utilizarii unei retele de comunicatii electronice.
(4) Punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, cu completarile ulterioare.
Art. 2. - (1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) furnizor de servicii si retele publice de comunicatii electronice - persoana care furnizeaza in scop comercial servicii si/sau retele de comunicatii electronice catre utilizatori finali ori alti furnizori de retele sau servicii de comunicatii electronice pentru sustinerea traficului acestora;
b) date - informatiile privind traficul, localizarea si alte date legate de acestea, necesare pentru identificarea unui abonat sau a unui utilizator;
c) utilizator - persoana fizica sau juridica ce foloseste un serviciu de comunicatii electronice destinat publicului in scopuri personale sau profesionale, fara a fi in mod necesar abonat al acelui serviciu;
d) abonat - persoana fizica sau juridica ce a incheiat un contract cu un furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, in vederea furnizarii unor asemenea servicii;
e) serviciu de telefonie - apelul (voce, mesagerie vocala, teleconferinta si transfer de date), serviciile suplimentare (redirectionarea convorbirii si transferul apelului) si serviciile de mesagerie si multimedia (servicii de mesagerie scurta, servicii media imbunatatite si servicii multimedia);
f) infractiune grava - infractiunea care face parte dintre infractiunile enumerate la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate savarsite sau nu de un grup infractional organizat, dintre cele prevazute in cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si dintre infractiunile contra sigurantei statului prevazute in titlul I din partea speciala a Legii nr. 15/1968 - Codul penal al Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) identificatorul utilizatorului - codul unic de identificare alocat unei persoane care se aboneaza sau se inregistreaza la un serviciu de acces la internet ori la un serviciu de comunicatii prin internet;
h) identificatorul celulei - codul de identificare a celulei in care se initiaza sau se finalizeaza un apelde telefonie mobila;
i) apelnereusit - comunicarea in cadrul careia apelul telefonic a fost conectat, dar nu a primit raspuns sau a facut obiectul unei interventii din partea administratorului retelei;
j) apelneconectat - apelul initiat de la un terminal telefonic sau echipament cu acces la un serviciu de telefonie, dar care nu s-a finalizat tehnic, in sensul stabilirii unei conexiuni intre apelant si apelat.
(2) In tot cuprinsul prezentei legi sunt, de asemenea, aplicabile definitiile prevazute la art. 3 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 din Legea nr. 506/2004, cu completarile ulterioare.

CAPITOLUL II
Retinerea datelor

Art. 3. - (1) Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia de a asigura, pe cheltuiala proprie, crearea si administrarea unei baze de date in format electronic, in vederea retinerii urmatoarelor categorii de date, in masura in care sunt generate sau prelucrate de acestia:
a) date necesare pentru urmarirea si identificarea sursei unei comunicari;
b) date necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari;
c) date necesare pentru a determina data, ora si durata comunicarii;
d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;
e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament;
f) date necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile.
(2) Datele se retin timp de 6 luni de la momentul efectuarii comunicarii.
(3) Cheltuielile legate de crearea si administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.
Art. 4. - Datele necesare pentru urmarirea si identificarea sursei unei comunicari cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: numarul de telefon apelant, precum si numele si adresa abonatului sau ale utilizatorului inregistrat;
b) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet: identificatorul/ identificatorii alocat/alocati utilizatorilor; identificatorul de utilizator si numarul de telefon alocate pentru efectuarea oricarei comunicari prin reteaua publica de telefonie; numele si adresa abonatului sau ale utilizatorului inregistrat, caruia i s-a alocat o adresa Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un numar de telefon, la momentul comunicarii.
Art. 5. - Datele necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: numarul format/apelat/ numerele formate/apelate si, in cazurile care includ servicii suplimentare precum redirectionarea sau transferul apelului, numarul/numerele catre care este dirijat apelul; numele si adresa/adresele abonatului/abonatil or ori ale utilizatorului/ utilizatorilor inregistrat/ inregistrati;
b) in cazul serviciilor de posta electronica si telefonie prin internet: identificatorul utilizatorului sau numarul de telefon al destinatarului/ destinatarilor unui apeltelefonic prin internet; numele si adresa/adresele abonatului/abonatil or sau ale utilizatorului/ utilizatorilor inregistrat/ inregistrati si identificatorul utilizatorului destinatar al comunicarii.
Art. 6. - Datele necesare pentru a determina data, ora si durata comunicarii cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: data si ora initierii si incheierii unei comunicari;
b) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet: data si ora conectarii la si ale deconectarii de la serviciul de acces la internet, adresa IP alocata dinamic sau static unei comunicari de furnizorul de servicii de acces la internet, precum si identificatorul abonatului sau al utilizatorului inregistrat; data si ora conectarii la si ale deconectarii de la serviciul de posta electronica sau de telefonie prin internet.
Art. 7. - Datele necesare pentru identificarea tipului de comunicare cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: informatii privind serviciul de telefonie utilizat;
b) in cazul comunicarilor prin serviciul de posta electronica si de telefonie prin internet: informatii privind serviciul de acces la internet utilizat.
Art. 8. - Datele necesare pentru identificarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa: numarul de telefon apelant si numarul de telefon apelat;
b) in cazul retelelor de telefonie mobila: numarul de telefon al apelantului si numarul de telefon apelat; identitatea internationala de abonat mobil (IMSI) a apelantului; identitatea internationala a echipamentului mobil (IMEI) a apelantului; identitatea IMSI a apelatului; identitatea IMEI a apelatului; in cazul serviciilor anonime preplatite: data si ora activarii initiale a serviciului, precum si identificatorul celulei din care a fost activat serviciul;
c) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet: numarul de telefon al apelantului in cazul accesului prin dial-up; linia DSL sau alt punct terminal al celui care initiaza comunicarea.
Art. 9. - Datele necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile cuprind:
a) identificatorul celulei la inceputul comunicarii;
b) datele care permit stabilirea localizarii geografice a celulelor, prin referire la identificatorul acestora, pe durata in care datele comunicarii sunt retinute.
Art. 10. - (1) Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, aflati sub jurisdictie romana, au obligatia retinerii datelor referitoare la un apelnereusit numai atunci cand aceste date sunt generate sau prelucrate si stocate, in cazul serviciului de telefonie, ori inregistrate, in cazul serviciului de acces la internet, in cadrul activitatii de furnizare a serviciilor respective.
(2) Furnizorii nu au obligatia retinerii datelor prevazute la art. 3 alin. (1) in cazul apelurilor neconectate.
Art. 11. - (1) In aplicarea prevederilor prezentei legi sunt interzise interceptarea si retinerea continutului comunicarii sau a informatiilor consultate in timpul utilizarii unei retele de comunicatii electronice.
(2) Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia de a retine numai acele categorii de date enumerate la art. 3 alin. (1), care sunt accesibile ca urmare a desfasurarii activitatilor proprii, in conditiile legii.
(3) La sfarsitul perioadei de retinere, toate datele retinute in temeiul prezentei legi, cu exceptia datelor puse la dispozitia autoritatilor competente, potrivit legii, si care au fost pastrate de catre acestea, trebuie sa fie distruse prin proceduri automatizate, ireversibil.
Art. 12. - Activitatea de retinere a datelor se realizeaza cu respectarea urmatoarelor principii:
a) datele retinute trebuie sa fie de aceeasi calitate si supuse aceluiasi grad de securitate si protectie cu cele utilizate la nivelul retelelor furnizorilor de comunicatii electronice;
b) datele retinute trebuie supuse unor masuri tehnice si organizatorice corespunzatoare, in vederea protejarii datelor impotriva distrugerilor accidentale sau ilicite, alterarii ori pierderii accidentale, stocarii, prelucrarii, accesarii sau dezvaluirii neautorizate ori ilicite;
c) datele retinute trebuie supuse unor masuri tehnice si organizatorice corespunzatoare, in vederea asigurarii faptului ca numai personalul autorizat in acest sens are acces la aceste date.
Art. 13. - (1) In situatia in care datele prevazute la art. 4-7 pot fi retinute de mai multi furnizori de servicii si retele publice de comunicatii electronice, activitatea de retinere a datelor se face doar la unul dintre furnizori.
(2) Activitatea de retinere a datelor prevazute la art. 4-7 poate fi desfasurata, acolo unde este tehnic posibil si in urma unei intelegeri contractuale, de un tert, in numele unui furnizor de servicii si retele publice de comunicatii electronice, cu respectarea prevederilor art. 19 si 20 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 506/2004, cu completarile ulterioare.
(3) Obligatia de retinere a datelor prevazute la art. 4-7 se aplica furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice care aloca numerotatie, in cazul serviciilor de telefonie fixa si mobila, respectiv adrese de IP, in cazul serviciilor de date.
Art. 14. - (1) Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Public, Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe, denumite in continuare autoritati competente, au obligatia de a colecta si de a transmite semestrial Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei urmatoarele date statistice, in vederea urmaririi si controlului aplicarii prevederilor cuprinse in prezenta lege:
a) numarul cazurilor in care informatiile au fost furnizate autoritatilor competente, in conformitate cu prevederile prezentei legi;
b) perioada de timp scursa intre data la care datele au fost retinute si data la care autoritatea competenta a solicitat transmiterea acestor date;
c) numarul de cazuri in care solicitarile de date nu au putut fi indeplinite.
(2) Termenele pana la care trebuie transmise datele statistice se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei centralizeaza datele statistice primite de la autoritatile competente si transmite anual Comisiei Europene statisticile elaborate in baza acestora. Statisticile nu vor contine date cu caracter personal.
CAPITOLUL III
Procedura solicitarii datelor retinute

Art. 15. - Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia ca, la solicitarea autoritatilor competente, in baza autorizatiei emise potrivit dispozitiilor art. 16, sa transmisa acestora de indata datele retinute potrivit prezentei legi, cu exceptia cazurilor de forta majora.
Art. 16. - (1) Solicitarea transmiterii de date retinute potrivit prezentei legi se realizeaza numai dupa ce a fost inceputa urmarirea penala, cu autorizarea motivata a presedintelui instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala ori a judecatorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, potrivit legii, daca sunt date ori indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni grave.
(2) In caz de urgenta, cand intarzierea obtinerii autorizarii prevazute la alin. (1) ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala ori indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin documente juridice de cooperare internationala sau ca stat membru al Uniunii Europene, procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala sau caruia i-ar reveni aceasta competenta poate sa autorizeze, prin ordonanta motivata, solicitarea transmiterii de date retinute, potrivit prezentei legi. In termen de 48 de ore de la emiterea autorizarii, procurorul prezinta instantei de judecata competente, potrivit alin. (1), motivele care au stat la baza emiterii autorizarii. Instanta de judecata se pronunta cu privire la legalitatea si temeinicia ordonantei prin care s-a autorizat solicitarea transmiterii de date retinute, in cel mult 48 de ore.
(3) Autorizatia de solicitare a datelor retinute trebuie sa cuprinda:
a) denumirea instantei/parchetul ui;
b) data, ora si locul emiterii;
c) numele si prenumele judecatorului/ procurorului;
d) durata de valabilitate a autorizatiei;
e) denumirea si sediul social ale persoanei juridice care urmeaza sa puna la dispozitie datele retinute;
f) indicarea persoanei cu privire la care se va face verificarea datelor retinute sau indicarea codului de identificare a abonatului ori a utilizatorului inregistrat pentru serviciile de internet sau a numarului de telefon al abonatului ori al utilizatorului inregistrat pentru serviciile de telefonie fixa sau mobila;
g) temeiurile concrete care determina autorizarea de solicitare a datelor retinute;
h) perioada de timp pentru care datele retinute urmeaza a fi furnizate;
i) semnatura judecatorului/ procurorului.
(4) Lipsa oricareia dintre mentiunile prevazute la alin. (3) se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a autorizatiei.
(5) Durata de valabilitate a autorizatiei nu poate depasi 15 zile.
(6) Datele retinute care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si pot fi transmise judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei, acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.
(7) Daca in cauza s-a dispus solutia de netrimitere in judecata, datele retinute se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si se pastreaza pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei, iar cand se distrug, se incheie un proces-verbal in acest sens.
(8) Daca in cauza instanta a pronuntat o hotarare de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, ramasa definitiva, datele retinute se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii.

CAPITOLUL IV
Autoritatea de supraveghere
Art. 17. - Autoritatea competenta sa monitorizeze aplicarea prevederilor prezentei legi este Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, denumita in continuare A.N.S.P.D.C. P.

CAPITOLUL V
Regimul sanctionator

Art. 18. - (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 3 alin. (2);
b) neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 11 alin. (2) si (3);
c) neindeplinirea obligatiei prevazute la art. 12.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza, prin derogare de la dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu amenda de la 2.500 lei la 500.000 lei.
(3) Constatarea contraventiilor prevazute la alin. (1) si aplicarea sanctiunilor se efectueaza de catre personalul de control imputernicit in acest scop al A.N.S.P.D.C. P., in conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 19. - (1) Orice accesare intentionata sau transfer al datelor pastrate in conformitate cu prezenta lege, fara autorizare, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.
(2) Impiedicarea cu intentie a punerii la dispozitia autoritatilor competente a datelor retinute ca urmare a aplicarii prezentei legi constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an.
(3) Tentativa la infractiunea prevazuta la alin. (1) se pedepseste.

CAPITOLUL VI
Dispozitii finale

Art. 20. - In scopul prevenirii si contracararii amenintarilor la adresa securitatii nationale, organele de stat cu atributii in acest domeniu pot avea acces, in conditiile stabilite prin actele normative ce reglementeaza activitatea de realizare a securitatii nationale, la datele retinute de furnizorii de servicii si retele publice de comunicatii electronice.
Art. 21. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.101 din 25 noiembrie 2004, cu completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 5, alineatele (1) si (6) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Datele de trafic referitoare la abonati si utilizatori inregistrati, prelucrate si retinute de furnizorul unei retele publice de comunicatii electronice sau de furnizorul unui serviciu de comunicatii electronice destinat publicului, trebuie sa fie sterse sau transformate in date anonime atunci cand nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicari, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (2), (3), (5) si (51).
............ ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... .......
(6) Prevederile alin. (1)-(3) si (5) nu aduc atingere posibilitatii autoritatilor competente de a avea acces la datele de trafic, in conditiile legii."
2. La articolul 8, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
"(5) Dispozitiile prezentului articol nu aduc atingere posibilitatii autoritatilor competente de a avea acces la datele pastrate de furnizorii de retele publice de comunicatii si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, in conditiile legii."
Art. 22. - In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, pe care le va supune spre aprobare Guvernului.
Art. 23. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Dispozitiile referitoare la retinerea datelor de trafic si localizare corespunzatoare serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet se vor aplica incepand cu data de 15 martie 2009.
*
Prezenta lege transpune Directiva 2006/24/CE privind retinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice destinate publicului si de modificare a Directivei 2002/58/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.


PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU ILIE SARBU




Bucuresti, 18 noiembrie 2008.
Nr. 298.

Ce filme se dau in avion?

Cardul: prezent si viitor...

Frig de crapă pietrele...Brrrr...

Se pare azi noapte a fost foarte frig, mai frig decit în celelalte nopti.
Totuşi, nu putem sa ne lăudam cu un frig la fel de mare ca cel din fotografiile alăturate.

WAR & POVERTY

Sîntem în secolul 21 şi totuşi... unii se bat ca chiorii...
Conflicul dintre Israel şi Palestina e mai actual ca nicicînd.
Palestinienii o ţin pe-a lor: ne-au închis în Gaza şi ne ţin captivi, nu avem cele necesare traiului de zi cu zi şi trebuie să facem ceva! Se pare că Hamas e cea care face ceva! Aruncă bombe spre Israel (bombe doar de 1kg, spun ei, modesti!). Israelul raspunde cu F16 fiindcă are şi el părerea lui: Hamas înseamnă terorism! Nu avem nimic cu populaţia palestiniană! Noi luptăm cu Hamas! Şi uite aşa, mor oameni, oameni vinovaţi doar că au ales să trăiască acolo. E oare mîndrie sau prostie? Sau poate laşitate? De ce ar sta oamenii să trăiască într-o zonă de conflict? Eu una sînt patriotă dar dacă ţara mea ar fi în conflict după conflict şi nu s-ar mai termina cu conflictele armate ani de-a rîndul, aş pleca urgent de acolo.
Apropo de pin patriotism, cu ani în urmă, (în 2001) nu am emigrat în SUA deşi am cîştigat Loteria vizelor. Dacă însă, ar fi fost vorba să fug de vreun război, atunci cu siguranţă ca m-aş fi dus învirtindu-mă, dar am rămas pentru a contribui şi eu la schimbarea în bine a României. Sînt vorbe mari dar decît să trăiesc doar schimbarea mea în bine (prin truda mea, evident şi ştiu de alţii că nu ar fi fost uşor!) prefer să văd că lucrurile încep să se schimbe în bine, aici, pentru noi şi pentru cei din jur si de ce nu, pentru toată ţara. Sigur că schimbarea se produce încet şi uneori nu ne convine acest lucru dar, oameni buni, nu vă mai tot plîngeţi, FACEŢI CEVA ca să producem mai repede schimbarea în direcţia dorită!
Nu uitaţi că "Homo locum ornet, non ornat homonem locus!" (Omul sfinţeşte locul, nu locul pe om!)

Acum veti zice: păi asta face Hamas: CEVA. Dar acel ceva nu e cel bun. Nici ceva-ul pe care îl face Israelul nu e bun. Parcă ar fi două jucării stricate care au luat-o razna. Trebuie reparate! Dar cine se pricepe la asfel de reparaţii? Să fie Barack Obama sau Dmitry Medvedev? În nici un caz, nu cred că George W. Bush ar fi soluţia...poate PUTIN!