17 August 2008
Plăcerea de a citi
De mică îmi plăcea să citesc. Romane, mai mult sau mai puţin celebre dar şi cărţile de şcoala, erau pentru mine o delectare. Probabil sint o fire curioasă şi asta a făcut să învaţ cu uşurinţă la şcoală. De ceva vreme însă (destul de multicică!!!) mi-am redus activitatea de citit, în favoarea altora, mai simple: calculator, tv, radio, sau mai grele: muncile casnice...
Acum sint in vacanţă şi, fiindcă am fost în locuri cu mai puţin internet, am redescoperit plăcerea cititului. Citesc cu multă plăcere "Slavă şi fală" a lui Iwaszkiewicz. Acuşi termin volumul al 2-lea (are 4 volume). Privind retrospectiv, imi dau seama că marile romane au fost scrise fie în secolul al XIX-lea, fie în primele 2/3 din secolul al XX-lea.
Lectură plăcută şi vouă!
15 August 2008
Plăcerile vieţii
Iata ce spun unii, dintre cei celebri, despre plăcerile vieţii...
“The greatest pleasure of life is love.” Euripides
“Pleasure is the bait of sin.” Plato
“Pleasure is the greatest incentive to evil.” Plato
“Some mathematician has said pleasure lies not in discovering truth, but in seeking it.” Leo Nikolaevich Tolstoy
“Illusion is the first of all pleasures.” Oscar Wilde
“An inordinate passion for pleasure is the secret of remaining young.” Oscar Wilde
“Pleasure is the object, duty and the goal of all rational creatures.” Voltaire
“The greatest pleasure of life is love.” Euripides
“Pleasure is the bait of sin.” Plato
“Pleasure is the greatest incentive to evil.” Plato
“Some mathematician has said pleasure lies not in discovering truth, but in seeking it.” Leo Nikolaevich Tolstoy
“Illusion is the first of all pleasures.” Oscar Wilde
“An inordinate passion for pleasure is the secret of remaining young.” Oscar Wilde
“Pleasure is the object, duty and the goal of all rational creatures.” Voltaire
03 August 2008
Curba lui Gauss
Fie o mărime X a cărei valoare reală este xo. Dacă se măsoară mărimea X de un număr N de ori, N suficient de mare, în aceleaşi condiţii, atunci se vor obţine pentru X valorile xi, i=1,2, 3,...,N. Diferenţele (xo - xi) se numesc erori accidentale. Dacă N este suficient de mare, atunci erorile accidentale se supun legii de distribuţie normale a lui Gauss. Reprezentarea grafică a funcţiei de distribuţie Gauss are forma unui clopot, de unde denumirea de "clopotul lui Gauss".
h > 0 este o măsură a preciziei şirului de măsurători.
Am vrut să precizez contextul în care este valabilă "curba lui Gauss" deoarece am constatat că în vorbirea curentă se abuzează de ea. Nu ştiu de unde pînă unde, foarte multe persoane, consideră că notele elevilor/studenţilor la un examen ar trebui să aibă distribuţia Gauss. Cred că este forţată cerinţa.
Subscribe to:
Posts (Atom)